Educație socială
Educație pentru cetățenie democratică
Clasa a VII-a, lecția 9

Autoritatea judecătorească și aplicarea legilor

legislativăexecutivăjudecătorească

Balanța justiției, desenată ca o schiță tehnică

Întrebări din urmă

Ce este autoritatea executivă?

RăspunsPuterea statului care asigură realizarea politicii interne și externe și conduce administrația publică.

Care sunt pașii formării Guvernului?

RăspunsPreședintele desemnează candidatul, candidatul face în 10 zile lista miniștrilor și programul, Parlamentul acordă votul de încredere, membrii Guvernului depun jurământul.

Cine este prefectul?

RăspunsReprezentantul Guvernului în județ și în municipiul București, numit de Guvern.

Gândiți-vă

Parlamentul face legile, Guvernul le pune în aplicare. Cine judecă încălcarea lor?

Cum pot judecătorii să rămână cu adevărat imparțiali

Video-ul nu este lângă ecran. Pune fișierul video în același dosar cu ecranul sau alege-l de aici. Alege video-ul

Video · 1:07

UrmărițiUn judecător trebuie să judece un primar puternic, acuzat de corupție. Ce îl apără ca să judece numai după probe?

1e inamovibil: nu poate fi dat afară, suspendat sau mutat fără acordul lui

2numai CSM îl poate sancționa sau avansa

3nu e subordonat primarului, prefectului, prim-ministrului

4primarul e judecat la fel ca orice cetățean

Video-ul vorbește despre un „scut” și despre un „zid”. Ce înseamnă fiecare?

„Scutul” este inamovibilitatea; „zidul” este Consiliul Superior al Magistraturii, între justiție și celelalte puteri.

Întrebarea orei

Cine judecă încălcarea legilor și de ce nimeni nu-i poate da ordine judecătorului?

Tema lecției

Autoritatea judecătorească; aplicarea legilor

1Vom afla cine înfăptuiește justiția și cum se aplică legile.
2Vom deosebi ce face fiecare instanță și fiecare instituție.
3Vom analiza, în perechi, un caz real în care justiția a greșit.

1. Autoritatea judecătorească

Autoritatea judecătorească are rolul de a înfăptui justiția în numele legii, de a sancționa încălcarea ei și de a menține ordinea de drept.

Ea cuprinde instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii.

Themis, simbolul justițieibalanța — se cântăresc drepturile fiecăruia; legătura de la ochi — nu contează cine e omul judecat; sabia — hotărârea se execută.

SituațieDoi vecini se ceartă pentru gardul dintre curți. Cine hotărăște, în numele legii, care dintre ei are dreptate?

RăspunsO instanță judecătorească — aici, judecătoria. Nu poliția, nu primarul și nici vecinii între ei: hotărârea se pronunță în numele legii și se poate executa, la nevoie, cu forța statului.

Autoritatea judecătorească din România: instanțele, Ministerul Public și CSM

Din legeConstituția, art. 124: „(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. (2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. (3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.”

2. Instanțele judecătorești

Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești. Cine nu este mulțumit de o hotărâre o poate ataca la o instanță superioară.

Instanța	Unde funcționează	Ce face
judecătoria	în orașe și municipii	judecă cele mai multe cauze
tribunalul	în fiecare județ și în București	judecă și apelurile
curtea de apel	15, fiecare pentru 2–4 județe	judecă apelurile
Înalta Curte de Casație și Justiție	una singură, la București	asigură aplicarea unitară a legii

căile de atacapelul și recursul: hotărârea e verificată de o instanță superioară.

ședințelesunt publice și se țin în limba română; cine nu vorbește românește are dreptul la un interpret.

SituațieElena a pierdut un proces la judecătorie și crede că hotărârea e greșită. Ce poate face?

RăspunsPoate face apel la tribunal, unde cauza se judecă din nou. Așa se repară greșelile: o instanță superioară verifică hotărârea celei inferioare.

Din legeConstituția, art. 126 alin. (3): „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești […].”

3. Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii

Ministerul Public apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Lucrează prin procurori, organizați în parchete, pe lângă instanțe.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. El propune Președintelui României numirea judecătorilor și a procurorilor și are rol de instanță disciplinară.

procurorul acuză, judecătorul judecăprocurorul strânge probele și îl trimite în judecată pe cel bănuit; judecătorul ascultă ambele părți și hotărăște.

CSM: 19 membri9 judecători și 5 procurori aleși de colegii lor, 2 reprezentanți ai societății civile, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți, procurorul general.

SituațieUn judecător a încălcat regulile meseriei lui. Cine îl poate sancționa: Guvernul, Parlamentul sau CSM?

RăspunsConsiliul Superior al Magistraturii, prin secția pentru judecători, ca instanță disciplinară. Dacă l-ar putea sancționa Guvernul sau Parlamentul, judecătorul nu ar mai fi independent.

Din legeConstituția, art. 131 alin. (1): „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.” Art. 133 alin. (1): „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.”

4. Magistrații

Magistrații sunt judecătorii și procurorii.

Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, sunt imparțiali și inamovibili: nu pot fi mutați sau promovați fără acordul lor. Magistrații nu pot face parte din partide politice și nu pot avea altă funcție, în afară de cea de cadru didactic în învățământul superior.

inamovibil, dar nu de neatinsdacă greșește, judecătorul poate fi sancționat — numai de CSM.

imparțialjudecătorul nu are voie să judece procesele rudelor lui.

SituațieO judecătoare vrea să candideze pentru consiliul local, din partea unui partid. Poate?

RăspunsNu, cât timp este judecătoare: magistrații nu pot face parte din partide politice și nu pot avea altă funcție publică. Ca să candideze, ar trebui mai întâi să renunțe la magistratură.

Din legeConstituția, art. 125 alin. (1): „Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii.” Art. 40 alin. (3): magistrații nu pot face parte din partide politice.

5. Aplicarea legilor

O lege se publică în Monitorul Oficial și intră în vigoare la 3 zile de la publicare sau la o dată ulterioară prevăzută în ea. Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Până la hotărârea definitivă de condamnare, persoana acuzată este considerată nevinovată: aceasta este prezumția de nevinovăție.

SituațieO lege nouă, apărută astăzi, interzice o faptă pe care Andrei a făcut-o anul trecut, când era permisă. Poate fi pedepsit?

RăspunsNu: legea dispune numai pentru viitor, iar o faptă este infracțiune doar dacă legea o prevedea ca infracțiune atunci când a fost săvârșită (nullum crimen sine lege).

Din legeConstituția, art. 78: „Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.” Art. 15 alin. (2): „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.” Art. 23 alin. (11): „Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată.”

Dreptul civil și dreptul penal: definiție, sarcina probei, exemple

Nullum crimen sine lege: faptă plus prevedere legală explicită egal infracțiune

Studiul de caz: închisă pe nedrept

Cazul D.T.

În 2001, D.T. a fost acuzată de înșelăciune și arestată preventiv. A stat în arest un an și 9 luni; a fost eliberată după ce a fost admis un recurs.

A cerut să fie ascultați martorii, dar instanțele au refuzat. Cu ajutorul asociației APADOR-CH, s-a plâns la CEDO, care i-a dat câștig de cauză în 2009. După rejudecare, în 2015, a fost găsită nevinovată.

Cronologia cazului D.T., din 2001 până în 2015

1 · citim

cazul, cu voce tare

2 · în perechi

cele patru întrebări

3 · cu clasa

câte o pereche

Ce drepturi i-au fost încălcate?libertatea (arestul prea lung), dreptul la apărare și la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție
Cine s-a implicat?instanțele românești, asociația APADOR-CH, CEDO
Ce a putut face când a fost nemulțumită?recursul împotriva arestării, plângerea la CEDO, rejudecarea
Cum se pot preveni astfel de situații?judecători care ascultă toate probele, căi de atac, presa și asociațiile care urmăresc cazurile

Rândul meuCine judecă încălcarea legilor și de ce nimeni nu-i poate da ordine judecătorului?

RăspunsulInstanțele, de la judecătorii la Înalta Curte. Judecătorii se supun numai legii, sunt inamovibili, nu fac politică, iar de cariera lor se ocupă CSM: un primar e judecat ca orice cetățean.

Fișa de lucru: sarcinile 1 și 2

Lucrați individual, din pagina de caiet. Sarcinile 3 și 4 rămân temă.

1. Adevărat sau fals	A / F
Autoritatea judecătorească sancționează încălcarea legilor.	A
Justiția se înfăptuiește în numele Președintelui.	F
În România funcționează 15 curți de apel.	A
Judecătorii pot face parte din partide politice.	F
Procurorii sunt organizați în parchete, pe lângă instanțe.	A
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.	A
O lege nouă poate pedepsi o faptă făcută înainte, când era permisă.	F
Persoana acuzată este considerată vinovată până la proces.	F

2. Cine face?	Cine?
judecă cele mai multe cauze	judecătoria
funcționează în fiecare județ și în București	tribunalul
asigură aplicarea unitară a legii	Înalta Curte de Casație și Justiție
sunt 15 în țară, fiecare pentru 2–4 județe	curtea de apel
apără ordinea de drept, prin procurori	Ministerul Public
propune Președintelui numirea judecătorilor și a procurorilor	Consiliul Superior al Magistraturii
are rol de instanță disciplinară pentru magistrați	Consiliul Superior al Magistraturii
judecă apelurile împotriva hotărârilor tribunalelor	curtea de apel

La final

Judecătorul se supune numai legii: de aceea un primar este judecat la fel ca orice cetățean.

Din legeConstituția României, art. 16 alin. (2): „Nimeni nu este mai presus de lege.”

TemaSarcinile 3 și 4 din fișa de lucru.

Știai că?

Palatul de Justiție din București, de pe malul Dâmboviței, a fost construit între 1890 și 1895, după planurile arhitecților Albert Ballu și Ion Mincu. Piatra de temelie a pus-o regele Carol I.

Gândește-te: există o instanță în orașul tău? Cum se numește?

Mergi la pagina

Lecția 9: Autoritatea judecătorească; aplicarea legilor

Educație socială (Educație pentru cetățenie democratică), clasa a VII-a. Unitatea I, Sistemul politic în România.

Atinge oriunde pe pagină ca să apară următorul element ascuns. Atinge un element apărut ca să-l ascunzi din nou.
Butoanele Înainte și Înapoi schimbă pagina; pe tastatură, săgețile. Telecomanda de prezentare dezvăluie întâi elementele paginii, apoi trece mai departe.
Bara de jos curge odată cu timpul paginii și devine aurie spre final. Atinge-o ca s-o oprești.
Creionul din dreapta sus deschide scrisul pe ecran: culori, radieră, anulare. Ce scrii rămâne pe pagina respectivă.